Patrimoniul National


Desi se vorbeste de conservarea „patrimoniului national", nu se face nimic pentru pastrarea si valorificarea lui. S-a gasit un alibi: nu sunt bani. Dar banii se gasesc imediat când se construiesc vile si se achizitioneaza masini de lux. Este o rusine ca statul român nu a participat la „licitatia Brâncusi", pentru a achizitiona macar pipa unui român care a deschis drumuri noi în arta. Nu ne pasa de Brâncusi, dar avem bani pentru branduri care nu conving pe nimeni. Spre rusinea guvernantilor nostri, avem mult mai putine santiere arheologice astazi, în România, decât pe vremea lui Mihail Roller, de trista amintire. Sentimentul patriotic se înfiripa la copii inca de mici din interesul si dragostea pentru vestigiile trecutului. 

Sentimentul istoric al continuitatii se naste din atasamentul pentru un monument, o cruce înaltata sa vesniceasca un eveniment, un mic schit, pierdut în munti. Cine-i învata pe copii sa le ocroteasca? Grija pentru urmele înaintasilor - vezi si cazul Rosia Montana - ar trebui sa fie un principiu sadit în constiinta românilor înca de pe bancile scolii. "Marii guru ai culturii române de astazi nu mai vor sa stie ca sunt români". Cui credeti ca i se datoreaza situatia catastrofala în care se afla astazi România? Situatia catastrofala în care se afla astazi România are, ca sa spun asa, doi responsabili, în afara crizei mondiale: clasa politica si masa poporului român. 

Clasa politica postdecembrista nu a avut (indiferent de partid) nici un proiect national. A avut, în schimb, un unic gând: sa se capatuiasca. S-a repezit asupra României cu singurul gând al îmbogatirii. Oamenii politici au actionat ca niste vandali, distrugând si jefuind totul. Mongolii, ungurii, turcii, nemtii, rusii nu au facut românilor atâta rau cât au facut politicienii postdecembristi în doua decenii. Când, peste ani si ani, se va scrie istoria timpurilor de azi, „nu vor ajunge blestemele" pentru a-i condamna pe cei care au facut ca România sa rateze o mare sansa de afirmare si bunastare si sa fie adusa la sapa de lemn.